Ultima scrisoare de dragoste - Jojo Moyes - Recenzie

Cu Jojo Moyes am făcut cunoștință când am citit Înainte să te cunosc (recenzia aici). Știam deja că e o autoare care transmite emoție, asa că am fost curioasă să citesc și Ultima scrisoare de dragoste, carte aleasă în urma unei provocări pe un grup de lectură.

Am regăsit același stil frumos, romantic, la care mă așteptam. Cartea transmite emoții prin toți porii, sau prin fiecare cuvânt. Am iubit și am urât personajele, le-am aprobat sau am fost indignată de deciziile lor, m-am bucurat și m-am întristat odată cu ele. Dar, principalul personaj al cărții este dragostea; dragostea interzisă, dragostea care trece peste obstacole și peste timp, dragostea în toate formele ei.

Ellie este o tânără jurnalistă, care are o relație cu un bărbat căsătorit. În timp ce ea își pune sufletul pe tavă, el își vede în continuare de familie. În timp ce ea îl iubește, el o folosește. 

Căutând materiale pentru un articol, în biblioteca redacției, dă peste niște scrisori de dragoste, care o duc cu 40 de ani în urmă.

În anii '60, Jennifer Stirling este soția unui mare om de afaceri. Ea trebuie doar să fie soția perfectă, mereu la dispoziția bărbatului, ca un accesoriu. Nu are dreptul la opinie, nu are dreptul la ideile proprii... Asta, până îl întâlnește pe Anthony...

Ei trăiesc o poveste de dragoste minunată, în care amândoi se dedică trup și suflet. Când Jennifer își face curaj să își părăsească soțul și să îl urmeze, are un accident și își pierde memoria. Găsește scrisorile de la el și încearcă să afle cine este persoana pe care o iubește. Când și-l amintește, soțul ei o anunță că acesta a murit. Ea trebuie să își accepte înfrângerea și să îl jelească în tăcere. 

Peste 4 ani, însă, destinul îi aduce din nou față în față. Să fie oare prea târziu?

În 2013, Ellie încearcă din răsputeri să afle ce s-a întâmplat cu cei doi îndrăgostiți, urmând indiciile date de scrisori. Simte că se identifică cu ei, are nevoie de un final pozitiv, de o confirmare.

Va afla Ellie ce s-a întâmplat cu Jennifer și Anthony? Va reuși ea să își facă ordine în propria viață?

 Deși nu am rezonat de la început cu personajele, am încercat să le înțeleg, să mă pun în pielea lor, să mă gândesc cum aș fi procedat eu. Nu am reușit, nu în totalitate. Am simpatizat-o mai mult pe Jennifer, am admirat curajul ei și puterea de a trece prin situații nu prea ușoare. 

O carte frumoasă, care te surprinde cu fiecare pagină mai mult.

Carte citită în urma provocării de pe grupul Magic and Books.

Colaborator nou - Adrian Stepan

O nouă cărticică s-a alăturat celor care așteaptă cuminți să fie citite. 

Autorul Adrian Stepan mi-a trimis cartea Crepuscul, pentru care îi mulțumesc!

Abia aștept să o citesc!

Interviu cu Oana Mariam - Crâmpeie de suflet

Continuăm seria interviurilor cu bloggeri. Azi, a fost luată la întrebări Oana Mariam, de la Crâmpeie de suflet. Curioși? Haideți să o descoperim împreună!

1. Ce consideri că trebuie să știm despre tine?

De regulă, nu prea sunt o carte deschisă. Prefer să las cuvintele să vorbească despre mine, pentru că e cel mai bun mod prin care pot să îmi fac cunoscută personalitatea. De regulă, sunt o persoană deschisă la tot ceea ce este nou, nu mă dau în lături de la nimic din ceea ce este frumos și bucură sufletul, sunt extrem de directă și de sinceră, indiferent de persoana din fața mea. 

2. O calitate şi un defect care te reprezintă!

Sunt destul de tolerantă cu cei din jurul meu, accept cu ușurință destul de multe lucruri și uit ceva ce nu mi-a plăcut la fel de repede. În același timp, sunt extrem de impulsivă, reacționez pe moment și nu întotdeauna iau cele mai bune decizii în acest mod.

3. De cât timp scrii pe blog și cum te-ai apucat de scris?

Blogul prezent, Crâmpeie de suflet, a apărut undeva prin iunie, iulie anul trecut. Era prezent de foarte mult timp în mintea ta, doar că nu am avut suficient curaj să fac pasul acesta. M-am apucat de scris din dorința de a așterne pe hârtie într-un mod organizat anumite gânduri de-ale mele și pentru a prezenta și altor iubitori de carte anumite cărți pe care le citesc. În momentul de față profesez de acasă, îmi lipsește extrem de mult interacțiunea cu elevii, așa că trebuia să am o activitate pe placul inimii mele J

4. Cât timp dedici activității tale pe blog?

Niciodată nu dedic atât de mult timp pe cât mi-aș dori… Am idei de articole pe care le pun întâi pe o foaie de hârtie (sunt mai tradiționalistă de fel), după care se modifică de o sută de ori până ajung pe blog…

5. În restul timpului liber, ce pasiuni mai ai?

Îmi plac extrem de mult plimbările, de preferat în locuri noi, pentru a cunoaște noi oameni și culturi. Iubesc animalele, am patru pisici și doi câini, de care încerc să mă ocup pe cât de mult este posibil, iar de ceva timp am descoperit sportul, fapt pentru care încerc să mă țin de treabă și să merg la fitness, zumba și kagoo jumps. 

6. Care consideri că e cel mai mare câștig avut în urma activității tale pe blog?

Cel mai mare câștig este acela că am reușit să cunosc oameni extrem de frumoși, de calitate, cu care pot împărtăși impresii și gânduri.

7. Care e "dezavantajul" faptului că ești Blogger?

Trebuie să acord o mai mare atenție cuvintelor, pentru că, acum, nu le mai văd doar eu J

8. Ce părere au cei din jur de pasiunea ta? Ai avut susținere de la inceput sau te-ai luptat cu morile de vânt?

Familia și prietenii mei știu că iubesc cărțile încă de când am ținut primul Abecedar în brațe, la fel cum știu și că îmi place să îmi exprim sentimentele prin intermediul cuvintelor, așa că nu mai zic nimic. Eu cred că sunt mândri de mine întotdeauna J În schimb, la început nu am spus nimic nimănui despre blog, am avut ideea și am pus-o în practică, toți cei dragi au aflat mai apoi, când totul era gata. De regulă, până nu știu că un lucru îmi iese așa cum îmi doresc, nu prea vorbesc despre el, rămâne la stadiul de idee până la proba contrarie. J

9. Cum îți alegi recenziile? Citești doar cărți care te atrag, sau citești ceea ce caută cititorii?

Am perioade și perioade, citesc și cărți care au fost pe placul unora dintre cititori, pentru că sunt mai curioasă din fire și vreau să văd dacă pe mine mă va atrage la fel de mult. Însă, în general, încerc să citesc ceva ce știu cu siguranță că îmi va plăcea. Aleg autori despre care știu câte ceva sau merg pe tematică.

10. Consideri că oricine poate să devină Blogger?

În ziua de azi, cam toți consideră că pot fi bloggeri. Există loc pentru toată lumea, însă eu consider că bloggeri în adevăratul sens al cuvântului se numesc cei care stăpânesc foarte bine limba română, care au ceva de spus și care pot să aibă o anumită continuitate în rândurile pe care le aștern.

11. Un sfat pentru cei la început de drum!

Aveți curaj și urmați-vă visele! Credeți în voi, fiți pasionați și mergeți pe urmel celor mai ascunse idealuri ale voastre!

12. Un gând pentru cei ce te citesc.

Vă mulțumesc pentru încrederea acordată și pentru faptul că mă citiți! Aștep sfaturile și opiniile voastre.

Oana, mă bucur că am reușit să te cunosc și mai bine! :D

Shantaram - Gregory David Roberts

Și, a conchis Rukhmabai, deoarece ei credeau că sunt binecuvântat cu o fericire plină de pace, femeile fuseseră de acord cu numele ales. Acesta era Shantaram, care însemna "om al păcii", sau "om al păcii lui Dumnezeu".

Shantaram este o carte mare, atât la propriu cât și la figurat. 900 de pagini în care se împletesc dragostea cu ura, onoarea cu dezonoarea, pacea cu războiul, fărădelegile cu lucrurile bune, crimele cu mila, tristețea cu bucuria. 900 de pagini de istorie a Indiei, de mirosuri condimentate, de muzică și dans. 900 de pagini de orori, de sânge și moarte, de răzbunări și crime cu sânge rece. 900 de pagini de sărăcie, foame, boală, tristețe și necazuri. 900 de pagini de dragoste, pasiune, prietenie, puritate, sacrificiu și ajutor. 900 de pagini de magie.

Lin evadează dintr-o închisoare de maximă securitate, din Australia și ajunge în India. Aici, este decis să o ia de la capăt și să fie liber. Divorțul de soția sa l-a făcut să devină dependent de droguri. De aici și până la jafuri armate a fost doar un pas. Și încă unul, până la pușcărie... Însă, libertatea este mult mai impotantă pentru Lin. Riscă totul, încercând să evadeze...și îi reușește. Dar, va fi vreodată liber cu adevărat?

Ajuns în Bombay, Lin simte că aceasta va fi casa lui, de aici nu va mai trebui să fugă. Se îndrăgostește iremediabil de oraș, de muzicalitatea lui, de fericirea de pe chipul oamenilor, chiar și de sărăcia și părțile proaste de aici.

Ca să supraviețuiască, Lin începe să facă mici comisioane pentru turiști, să fie intermediar la mici fapte ilegale. Într-un oraș al prostituției și al drogurilor, al mitei și al mafiei, lui Lin pare să îi meargă bine. Își face prieteni și chiar se îndrăgostește de Karla, o femeie care va fi mereu o enigmă pentru el.

Trăiește în mahala, alături de prietenul său Prabaker și învață să se bucure de lucrurile simple. Iubește oamenii și încearcă să îi ajute. 

Când Khader intră în viața lui, Lin va intra în rândul mafiei, infracționalitatea făcând parte constantă din viața lui. Khader îi este ca un tată pe care nu l-a avut și Lin este în stare să își pună viața la picioarele lui. Ceea ce și face, în repetate rânduri. 

Puterea și rezistența îi sunt încercate când intră în închisoare, unde îndură cele mai mari bătăi și umilințe din viața lui. Este decis să se răzbune pe cel care l-a trădat, indiferent cine ar fi. Dar, sunt încă multe lucruri pe care nu le știe. Este doar o marionetă în jocul altora, fără să își dea seama.

Moartea îi seceră prietenii, dragostea neîmpărtășită îl chinuie și dorința de răzbunare îl macină. Fiecare infracționalitate îl shimbă, îl transformă într-un om dur, rece. Fiecare faptă bună pe care o face după compensează, alină, vindecă...

Începe să se ghideze după principiul lui Khader, că fiecare lucru rău poate fi bun, dacă este făcut din motivele corecte.

Va fi Lin liber cu adevărat sau Bombay-ul îl va subjuga?

Roman autobiografic, în cea mai mare parte, Shantaram aduce câte ceva pentru gusturile fiecărui cititor. Da, dimensiunile sperie. Da, în timpul în care citești Shantaram am putea citi 3-4 alte cărți. Dar, credeți-mă că merită! E o carte ce te ține captiv între paginile ei. Descrierile pline de viață te fac să simți și tu că te plimbi pe străzile aglomerate ale Bombay-ului. Simți pe cerul gurii gustul mâncărurilor descrise, simți mirosurile care pândesc la fiecare colț. Dialogurile curg natural, nu sunt forțate. Acțiune este cât cuprinde și nu te plictisești pe parcursul celor 900 de pagini. Abia aștept să citesc și volumul 2.

Mulțumesc, Editura All! Cartea o puteți achiziționa de aici, cu o reducere considerabilă.

Interviu cu Adriana Ivan - Prefață de carte

Pentru că știu că vă place să îi cunoașteți mai bine pe oamenii de care vă ciocniți în mediul online, m-am gândit să continui seria interviurilor.

De data asta, sunt luați în vizor bloggerii de carte. Le citim articolele, interacționăm pe grupuri, dar nu știm multe despre ei. Haideți să aflăm împreună!

Prima luată la rost este Adriana Ivan, de la Prefață de carte, prietena mea bună, împreună cu care am și grupul Prefață de carte și Porția de citit, unde vă așteptăm cu drag!

1. Ce consideri că trebuie să știm despre tine? :)

E important să știți că sunt o persoană sinceră, dar nu foarte sociabilă! Pe blog și pe grup îmi mai fac de cap, dar în restul timpului sunt destul de rezervată cu cei ce încă nu îi cunosc prea bine. :D

2. O calitate şi un defect care te reprezintă!

Aici poate o să sune ciudat, dar o să folosesc același cuvânt pentru ambele: modestă!

3. De cât timp scrii pe blogul Prefață de carte și cum te-ai apucat de scris?

Blogul a sărbătorit în februarie un anișor, dar m-am apucat să scriu la modul serios undeva prin mai anul trecut.

M-am apucat să scriu deoarece citeam tot felul de cărți grozave și mi se părea vital ca să spun tuturor despre ele. Am descoperit că scrisul mă relaxează și faptul că articolele mele sunt citite, îmi oferă o mare bucurie :).

4. Cât timp dedici activității tale pe blog?

Nu aș putea să spun cu exactitate, dar pot spune că îmi ia destul de mult timp să imi scriu părerea despre o carte. O citesc și recitesc, încerc să mă asigur că transmite cât mai multe! Doar știi și tu câtă bătaie de cap ai cu mine.:D

5. În restul timpului liber, ce pasiuni mai ai?

Pe lângă citit, îmi mai place să realizez unghii tehnice-e o pasiune ce mi-a devenit meserie, îmi place să ascult muzică și să îmi beau cafeaua cu o prietenă, chiar și la telefon dacă altfel nu e posibil- da, am făcut o pasiune din asta. :D

6. Care consideri că e cel mai mare câștig avut în urma activității tale pe blog?

Cel mai mare câștig este faptul ca mi-am făcut prieteni și că am avut ocazia să discut cu o parte din autorii români contemporani dragi nouă!

7. Care e "dezavantajul" faptului că ești Blogger?

M-am obișnuit să îmi petrec timpul liber cu oameni "de calitate". :)

8. Ce părere au cei din jur de pasiunea ta? Ai avut susținere de la inceput sau te-ai luptat cu morile de vânt?

Am avut susținere din partea soțului și a unei prietene bune, ce încă mă impulsionează când e cazul (se știe ea :D).

9. Cum îți alegi recenziile? Citești doar cărți care te atrag, sau citești ceea ce caută cititorii?

Încerc să citesc ce mă atrage, dar uneori, când văd că multă lume se interesează de o anumită carte, devin curioasă și încerc. 

10. Consideri că oricine poate să devină Blogger?

Da, oricine e pasionat și scrie corect. :)

11. Un sfat pentru cei la început de drum!

Puneți pasiune în tot ceea ce faceți și nu călcați cadavre pentru a vă atinge scopul. Este loc pentru toată lumea.

12. Un gând pentru cei ce te citesc. :)

Vă mulțumesc că mă citiți și că vă petreceți timpul cu noi pe grupul Prefață decarte și Porția de citit.

Adriana, mi-a făcut mare plăcere să te iau la întrebări. :P

Nemuritoarea Starling - Angela Corbet

Se spune că dragostea e nemuritoare. Poate trece peste orice obstacol, chiar și peste timp. Cu toții avem un suflet pereche, pe care îl căutăm o viață sau mai multe...

Evie Starling e o tânără de 18 ani, care conduce un Mustang și abia așteaptă să înceapă facultatea, luând-o de la capăt în alt oraș. Are o prietenă foarte bună, cu care împarte o casă și amintirile... 

Viața ei este absolut normală, ca a oricărui alt adolescent. Asta, până când îi întâlnește pe Alex Night și Emil Stone. Cei doi băieți minunați, atât de diferiți, o atrag pe Evie cu o forță nevăzută, căreia nu i se poate opune. 

Când lucruri inexplicabile încep să aibă loc, Evie află că trecutul ei nu înseamnă doar cei 18 ani, ci secole întregi, în care sufletul ei a trecut dintr-un corp în altul. Secole în care și-a căutat sufletul pereche, secole în care Alex și Emil au fost prezenți în viața ei, fiecare pretinzând că e sufletul ei pereche...Secole în care ea nu a putut alege, la fel ca și acum...

 Însă, dragostea nu e singura care îi dă de cap. Odată cu noile dezvăluiri, viața lui Evie este dată peste cap, trezindu-se prinsă în războiul continuu dintre Societatea Amaranthine - protectorii sufletelor și Rezistența Daevos - distrugătorii sufletelor. Cei din Daevos o urmăresc, cei din Amaranthine încearcă să o protejeze. Emil face parte din rezistență, Alex din protectori. Fiecare încearcă să o îndepărteze de celălalt și să o aibă aproape. 

Dar, în cine să aibă ea încredere? Cum să facă față unor dezvăluiri atât de ciudate și de necrezut? Pe cine să aleagă? 

O carte despre care am citit păreri diferite. Unora le-a plăcut, pe unii i-a dezamăgit. Eu una am citit-o cu mare plăcere. Am găsit iubire, legende străvechi, prietenie, umor, personaje frumoase. Abia aștept volumul 2. :)

Mulțumesc, Libris! Cartea este primul volum din seria Emblema Eternității și o puteți achiziționa de aici!

DUFF - Kody Keplinger

Am citit DUFF în urma provocării Cartea de nota 10, de pe grupul Prefață de carte și Porția de citit, grup unde vă invit și pe voi. :) Este o carte ușoară, relaxantă, cu un subiect tipic pentru filmele americane cu adolescenți. De altfel, cartea a și fost ecranizată.

Desemnată Urâțica și Dolofana din gașca Fetelor! Asta este Bianca Piper, pe lângă Casey și Jessica, cele două prietene ale ei, după părerea lui Westley. Nu că ea nu ar arăta bine, dar în comparație cu ele, pălește... După ce i-a spus lucrurile astea și a început să o strige Duffy, Bianca este convinsă că nu poate urî pe nimeni mai mult decât pe afemeiatul de Westley Rush.

Totuși, cu toată ura pe care i-o poartă, Bianca ajunge să îl sărute și apoi să aibă cu el o relație tip "prieteni cu beneficii". Găsește în el o scăpare atunci când problemele o ajung din urmă. Divorțul părinților, revenirea tatălui său la băutură...pe toate le lasă în urmă în brațele lui, relaxându-se total. În public însă, își aruncă aceleași replici acide și se urăsc de moarte.

Nu spune nimănui de relația lor, nici măcar prietenelor ei. Însă, când realizează că începe să se îndrăgostească de Westley, se sperie și fuge, încercând să își găsească o altă punte de salvare.

Plină de complexe, convinsă că într-adevăr ea nu merită să fie iubită, Bianca este închisă în ea, nereușind să facă față dezamăgirilor din viața ei. Westley, sub falsa impresie de veselie și aroganță, este și el un adolescent căruia îi lipsește o familie unită și care suferă din cauza asta.

Să fie cei doi potriviți sau Bianca are dreptate și este doar o distracție pentru el? Va reuși ea să își recapete încrederea în ea sau va rămâne mereu o DUFF?

Am uitat să fim fericiți - Liane Moriarty

Imaginați-vă cum ar fi să vă treziți într-o dimineață și să realizați că nu vă mai aduceți aminte nimic din ultimii 10 ani. Toate bucuriile, tristețile, momentele frumoase sau grele s-au risipit, lăsându-vă un mare gol în memorie. Proprii copii vă sunt niște necunoscuți și fața care vă privește din oglindă este total diferită de cea pe care v-o amintiți.

Ați lua-o razna, încercând să vă amintiți? Vi s-ar părea o binecuvântare sau un blestem?

Alice Love este o femeie divorțată, cu 3 copii, de aproape 40 de ani. După ce cade și se lovește la cap, la gimnastică, Alice își pierde memoria ultimilor 10 ani. Ultimele lucruri pe care și le amintește sunt că are 30 de ani, este proaspăt căsătorită cu Nick și însărcinată cu primul lor copil.

Deși sunt în 2008, ea încă se crede în 1998 și acționează ca atare. Nu doar că nu își amintește nimic, dar revine la comportamentul tinerei împrăștiate de 30 de ani, care nu mai are nimic în comun cu femeia organizată de acum. Află că are 3 copii de care nu își amintește, că este în divorț și are un nou iubit, pe Dominick.

Relația cu sora ei, Elizabeth, este rece, de complezență. Cu fostul soț se comportă ca o scorpie, cu cei mici are reguli mult prea stricte. Frânturile pe care le află de la ceilalți o sperie de Alice cea de 30 de ani, care încă este îndrăgostită nebunește de Nick, care încă vrea să pună mâna pe telefon să vorbească cu sora sa, care încă mănâncă ciocolată...

Alice realizează că au lăsat problemele vieții de zi cu zi să îi acapareze, fără să își mai amintească să fie și fericiți, așa cum erau la început. Ar vrea ca lucrurile să fie din nou simple, așa cum le vede ea acum, cu mintea celei cu 10 ani mai tânără. Însă, ceilalți nu au amnezie... Ei nu pot uita toate problemele și lucrurile mici sau mari care i-au adus aici.

Își va recăpăta Alice memoria și viața? Vrea ea să revină la viața de acum sau o preferă pe cea din trecut, unde totul pare mult mai simplu?

O carte minunată, care te face să te întrebi ce ai făcut TU ca să fii fericit. Ai lăsat problemele să te acapareze? Ți-ai amintit să îți săruți partenerul, să te joci cu cei mici, să te bucuri de o floare, de o zi frumoasă?

Haideți să ne amintim să fim fericiți!

Mulțumesc, Editura Trei! Cartea o puteți achiziționa de aici!

Formidabilul Freak - Rodman Philbrick - Amira

În Formidabilul Freak, Amira a învățat ce înseamnă prietenia adevărată, care trece de prejudecăți și bariere.

Mulțumim, Booklet Fiction!

                   

Rămășițele viselor - Liviu Surugiu

" V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu visele unui om care moare în faza REM a somnului? Dar dacă cineva ar avea, în permanență, umbra modificată? Ar putea fi educați copiii cu dizabilități prin metoda dresajului canin?! Sunt cu adevărat mâinile uneltele creierului? Care ar fi legătura dintre o navă spațială și Dumnezeu? Va reuși o femeie care naște în vis... să-și vadă copilul în lumea reală?! Oare amprentele ne separă sau ne adună? Și dacă toată lumea, cu excepția ta, nu reprezintă nimic altceva decât un vis? "

Rămășitele viselor este o culegere de proză scurtă, scrisă în decurs de 20 de ani. Pentru iubitorii de SF, această carte trebuie neapărat citită. Pentru ceilalți, așa ca mine, care nu prea citesc nici SF și nici proză scurtă, poate fi un început.

Recunosc, pe alocuri m-am pierdut și nu am înțeles poate profunzimea unora dintre texte. Poate că le-am citit eu cu superficialitate sau poate, nefiind obișnuită cu genul, mi s-au părut mai ciudate. Dar, până și eu îmi dau seama, că pentru iubitorii genului, cartea e o comoară.

Chiar dacă sunt mai multe povești, există un " personaj " principal, care se regăsește în toate: visul; visul în toate formele lui, visul care transformă și pătrunde puțin în realitate, visul care pare mai real decât orice dimensiune.

Atunci când nu mai știi să faci diferențierea între vis și realitate, te macină o întrebare: Oare realitatea mea este la fel cu a altora sau este cea corectă? Dar, dacă visele ar fi defapt reale? Dacă trăim într-o dimensiune pe care o înțelegem greșit? Cine suntem noi să hotărâm ce e real și ce nu?

Mulțumesc, TracusArte!

În umbra pașilor tăi - Vitali Cipileagă

De Vitali Cipileagă a auzit toată lumea, când prima lui carte, De vorbă cu Ema, era pe buzele tuturor. Părerile despre carte au fost diferite, însă nu mă pot pronunța, deoarece nu am citit-o. Când cei de la Editura Bestseller mi-au oferit În umbra pașilor tăi, am fost curioasă și intrigată să descopăr stilul autorului.

Am găsit un roman bine scris, plin de sensibilitate, care te ține captiv în paginile lui. Am descoperit dragoste și suferință, moarte și viață, cădere și regăsire. Cu alte cuvinte, mi-a plăcut.

Viața lui Theodor se schimbă radical în ziua în care iubita sa moare într-un accident de mașină. Toate visele i se năruiesc, lumea lui nu mai are niciun sens fără ea. Paula era cea pentru care se trezea în fiecare dimineață, era rațiunea lui. Însă, deși el nu are habar, moartea Paulei va da viață, pentru că inima ei ajunge la o tânără pe moarte, dăinuind astfel pe veci.

La câțiva ani după moartea Paulei, Theodor este schimbat complet. Nimic nu mai amintește de omul vesel și exuberant. Are un local, Pariso, în care își investește tot timpul. Are doar relații pasagere, fără să se implice măcar vreun pic. Știe că nu va mai iubi niciodată și lipsa Paulei îl afectează la fel de mult ca niciodată. Însă, se afundă în muncă și își pune pe față zâmbete false, nimeni neștiind ce e în sufletul său, decât mama Paulei, la care merge încă în fiecare duminică.

În viața lui apare însă, ca o furtună, Laura, fata roșcată căreia încearcă să îi dea o șansă. Totuși, ceva îl reține. Să fie oare teama lui de a se implica? Să fie oare suspiciunile că e ceva în neregulă cu ea? 

Odată cu Laura, începe să primească și niște scrisori anonime, care îi aduc aminte de Paula. Persoana care i le trimite pare să știe multe despre el și suferința lui. Lucrul acesta îl debusolează complet, neștiind cine sau de ce îi trimite aceste scrisori. Să fie Laura? Să fie Mara, mama Paulei? Cert e că, simte că toată lumea îi ascunde ceva. În încercarea de a îl îndemna să fie fericit, persoana respectivă reușește doar să îl neliniștească și mai mult și să își promită că va dezlega misterul.

Cine este Laura și ce îi ascunde? Cine este Carla, adolescenta mută care îi va schimba viața? Cine îi trimite scrisorile? Va reuși el să fie fericit? Aflați răspunsul la toate întrebările citind cartea, pe care o puteți achiziționa de aici!

Mulțumesc, Editura Bestseller!

Vrăjitoarele - Roald Dahl - Amira

Amira a pătruns în lumea Vrăjitoarelor, unde copiii sunt transformați în șoareci. :)

Mulțumim pentru carte, Librăria Donaris!

                  

Colaborator nou - Bogdan Ispas

O nouă frumusețe de carte s-a alăturat bibliotecii mele și un nou colaborator blogului.

Autorul Bogdan Ispas mi-a trimis pentru recenzie Fiicele lunii: Atingerea, primul volum din seria Fiicele lunii.

Mulțumesc și abia aștept să o citesc!

Cavalerul templier - Jan Guillou

La sfârșitul primului volum al trilogiei Cruciadelor, Drumul spre Ierusalim (recenzia aici), Arn și iubita lui, Cecilia făcuseră un păcat considerat de Biserică printre cele mai grave. Acum, când suntem obișnuiți cu atâtea libertăți, ni se pare normal și firesc să ne manifestăm iubirea. Pentru Cecilia și Arn, acest lucru le-a adus 20 de ani de penitență.

Cecilia își va petrece cei 20 de ani într-o mănăstire, iar Arn în Țara Sfântă, luptând pentru Ordinul Cavalerilor Templieri. Deși păcate mai grave i-au fost iertate, faptul că s-a iubit cu logodnica sa înainte de căsătorie i-a adus o pedeapsă cruntă lui Arn. 

Cecilia dă naștere fiului lor în mănăstire, văzându-l doar câteva minute înainte să îi fie luat pentru 20 de ani. Ura pe care i-o arată Rikissa, maica stareță, o aduce în pragul disperării și chiar al morții, de multe ori în cei 20 de ani. Bătăile crunte, umilințele, foamea sau munca fizică grea sunt însă nimic pe lângă dorul de Arn și de copilul lor. Știe însă că tot ce poate face este să aștepte și să îndure.

În capătul celălalt al lumii, Arn luptă vitejește în războiul dintre creștini și musulmani. Este un cavaler de temut, dar și un prieten adevărat și înțelept. Știe să își țină prietenii aproape și dușmanii și mai aproape. Este inteligent și războinic, o adevărată comoară printre templieri. Deși rănit în luptă, de multe ori, el trebuie să își respecte promisiunea făcută Ceciliei, de a reveni acasă, la ei.

Trăiesc în lumi diferite, duc războaie diferite, dar inimile le sunt unite pe vecie.  

Războaie, strategii, jocuri de putere, dragoste, prietenie, suferință, curaj. Este o carte căreia nu îi lipsește nimic. Este o carte care te face să vezi scenele pe care le citești, te face să simți emoțiile.

Mulțumesc, Editura Univers. Cartea este volumul 2 al Trilogiei Cruciadelor și o puteți achiziționa de aici.

Tătănuș Pipărus. Câinele-fantomă - Amira

Cei de la Editura All i-au dăruit Amirei o carte minunată, pe care a citit-o cu mare drag. 

Tătănuș Pipărus. Câinele-fantomă este o carte pentru copii mai mici și mai mari, o carte despre prietenie.

Vizionare plăcută!

                

Fata dinainte - J.P. Delaney

Atunci și acum...Emma și Jane...aceeași casă...același bărbat. Același destin, oare?

Pentru iubitorii de thrillere psihologice, Fata dinainte este cartea perfectă. E atât de bine scrisă, încât nu îți dă voie să o lași din mâini. Strigă cu disperare să o termini, să îi afli secretul ascuns printre file, să descoperi personajele așa cum sunt ele, nu cum vor să fie sau să pară.

One Folgate Street este o casă diferită, minimalistă, în care poți trăi doar dacă respecți multe condiții. Foarte puțini sunt cei acceptați de către Edward Monkford, propietarul și arhitectul casei, în urma unui interviu riguros.

Emma este prima acceptată, după mulți ani, să locuiască în casa care trebuia să fie a familiei lui Edward. După moartea soției și a fiului său, Edward regândește casa, care își recunoaște proprietarii după niște simple aplicații pe telefon și niște brățări. Casa îți dă câtă lumină ai nevoie, îți reglează temperatura la duș, îți monitorizează starea de sănătate fizică și mintală.

Edward acceptă doar femei care seamănă cu soția lui moartă și care sunt atât de vulnerabile încât să i se arunce în brațe fără a se gândi, pentru a avea acea "relație perfectă", fără obligații. La el, totul trebuie să fie obsesiv de perfect.

După ce Emma moare în condiții stranii, e rândul lui Jane să locuiască în faimoasa casă. Încercând să își revină după pierderea unui copil, Jane se aruncă direct în brațele lui Edward. Însă, după câteva cercetări, realizează că atât soția acestuia, cât și Emma au murit în condiții suspecte, care au legătură cu Edward?

Să fi stat ele în calea perfecțiunii lui Edward? Să le fi omorât el sau criminalul este altul? Să fi fost doar accidente? Va avea Jane aceeași soartă?

Vă invit să aflați singuri, citind o carte excepțională!

Mulțumesc, Libris! Cartea o puteți achiziționa de aici!

Cartea lunii martie #1

Pentru că mi s-a tot zis să fac și eu Cartea lunii, trebuie să mă conformez. :) Așadar, în luna martie am citit 8 cărți. 

1. Felinare stinse - Cristina Oțel este o carte cu personaje bine conturate, drame care te lasă cu ochii în lacrimi, situații care te fac să zâmbești.  Cartea a fost primită pentru recenzie, de la Quantum Publishers.

2. Triplu H 2 - Corina Cîndea  mi-a plăcut pentru că am găsit acea familie ideală: numeroasă, unită și pusă pe șotii.  Carte primită de la Librex.

3. O frântură de alb - Jaclyn Moriarty are la bază o idee inedită, pe care nu am mai întâlnit-o până acum. Carte primită de la Editura Corint.

4. Issabel - Magdalena Iugulescu a îmbinat poveștile de viață, trecutul și prezentul, călătoriile, psihologia umană, rezultând o carte care te atrage în paginile ei. Carte primită de la Editura TipoMoldova.

5. Rebecca - Daphne du Maurier este o carte frumoasă, surprinzătoare, pe care mă bucur că am citit-o, în urma provocării de pe grupul Prefață de carte și Porția de citit.

6. Chemarea îngerului - Guillame Musso este un thriller de excepție, în care suspansul e la el acasă și răsturnările de situație sunt prezente unde te aștepți mai puțin. Carte primită de la Editura All.

7. Îngeri - L. A. Weatherly - Ce ați spune dacă ați trăi într-o lume în care îngerii sunt ființe malefice, pentru care supraviețuirea primează și care se hrănesc cu oameni? Carte primită de la Librăria Donaris.

8. Îngeri rătăciți - Marius Albert Neguț este un roman de debut extraordinar, bine documentat, bine scris. Carte primită de la Libris.

Pentru că nu m-am putut decide, titlul de cartea lunii îl câștigă Îngeri rătăciți și Triplu H 2.

La voi care a fost cartea lunii martie?