marți, 21 februarie 2017

Interviu diferit cu Allex Trușcă



Allex Trușcă este un autor debutant, care promite mult. Cartea sa, Nebunul Alb (recenzia aici) a ajuns la inimile cititorilor, inclusiv a mea. În curând, va fi reeditată la Quantum Publishers

Să îl cunoaștem pe Allex cel din spatele cărții!




1. Știm multe despre tine, din celelalte interviuri, așa că zi-mi cum crezi tu că te văd alții. Descrie-te prin ochii prietenilor tăi! 

Straniu cum interviurile mă pun în fața celor mai dificile intrebări, al căror răspuns încerc să îl ocolesc. Sincer, mă bucur că nu le pot citi mințile. Dar dacă incă îmi răspund la telefon și au răbdare cu mine, îndrăznesc să cred că mă văd bine, sau cu indulgență, acceptabil :D. Păi sper sa mă vadă așa cum mă văd eu: uneori foarte sociabil și bine dispus, cu greu mă face cineva să tac, alteori sunt mut ca un pește, cu orele. Alteori oscilez între cele două stări. Dacă stau să disec firul în patruzeci, cred că găsesc suficiente motive să le mulțumesc, dar și să-i întreb: Băi, cum naiba puteți să mă suportați? !  :)




2. Care e cel mai mare defect al tău?

Eu nu am defecte, sunt perfect!  Sau, de dragul întrebării, aș spune că uneori sunt cam nehotărât. Sau nu sunt? Sau poate sunt, nu știu… :) Aș mai putea spune că uneori pun prea mult suflet în diferite discuții și cred că uneori ajungem să fim aproape să ne strangem de gât. Apoi, aș putea spune că sunt hiper-competitiv, dar încerc să mă tratez. Ooof, cred că aș mai găsi cateva, dar nu știu în ce ordine să le pun… Ți-am spus că sunt cam nehotărât, nu? :D





3. De când ești în atenția publică, bănuiesc că și atragi tot felul de ciudățenii. Care a fost cel mai ciudat mesaj primit?

Hm, definește ce înseamnă ciudat. Mă gândesc eu la suficiente ciudățenii încât cu greu mi se pare ceva ciudat la ceilalți. Dar  dacă voi vă gândiți la ciudățenii, vă rog, sharing is carring. Sau uneori, sharing is scaring. Totuși, încercați! ;)






4. Îți lași timp să scrii sau o faci pe ultima sută de metri?

Din păcate. încă nu am ajuns în punctul în care să-mi planific ca de la ora 19:00 la 21:00 să scriu 20 de pagini, ca să pot spune că respect un program sau nu. Câteodată ideile îmi vin în metrou, când stau la coadă la supermarket, sau chiar când sunt în vreo ședință (oops, asta nu trebuia s-o spun, nu?). De multe ori, îmi vin o groază de idei când dorm, daca aș putea să-mi amintesc tot ce visez, aș avea vreo zece cărți scrise până acum și o geantă de bani in cont :D




5. La ce vârstă ai scris prima oară? Și nu vorbim despre Abecedar. :D

Ceva cât de cât coerent am început să scriu în clasele a VIa- a VIIa, erau niște poezii destul de drăguțe, chiar dacă sunt un pic subiectiv. Îmi doream să impresionez fetele, dar eram prea timid. Am abandonat până prin clasa a Xa, când Cupidon m-a lovit zdravăn cu o scândura după cap. Atunci am scris niște poezii de l-aș fi făcut și pe Bacovia să plângă cu lacrimi amare, dar și niște povestiri care au fost catalogate de profesoara de română ca "sacrilegii".  Asta m-a descurajat pentru câțiva ani. Am mai încercat și în facultate, dar am uitat de ce am renunțat. Observ că de la o vârsta uit cam mult. :) Și iată că m-am trezit din nou acum cațiva ani. Și o să continui…






6. După părerea ta, există critică constructivă sau doar critică?


Pentru că 80% din timpul zilei sunt corporatist, o să spun că nu există critică, există feedback, pozitiv, constructiv sau… De fapt, acum sunt în restul de 20% din timpul meu, așa că, hai sa admitem că există critică. O parte din ea este constructivă, într-adevăr, și o accept cu bucurie. Nu poți evolua dacă nu ești capabil să înveți și din experiențele mai puțin reușite sau plăcute. Dar, așa cum știi și tu, există și persoane care oferă doar critică, pentru că ei sunt cei mai superbi, mai reușiti, ‘mai extraordinari’, iar noi ăștia mai mici trăim și creștem la umbra lor… Of, vezi, acum o să creadă lumea că sunt răutacios….




7. Cum știi că ți-ai atins scopul și cartea ta este ceea ce ai visat mereu?

Mă uit în globul de cristal, evident. Sau, dacă nu am niciun glob prin zonă și niciun horoscop, mă uit la recenzii, la părerile celorlalți. Aș putea spune că mi-am atins scopul când cartea a devenit suficient de cunoscută, că sunt suficient de multe persoane care o apreciază, că a stârnit controverse și discuții. Cât despre partea cu visatul, ți-am spus că nu prea-mi amintesc ce visez, nu?




8. La ce lucrezi acum?

Păi… nu lucrez. :) Heeeei, nu vă speriați!, doar că nu consider scrisul ca o muncă, momentan e un hobby, un mod de relaxare, de descărcare. Acum mă lupt cu “Cealaltă Regină”, continuarea ‘Nebunului Alb’,  eu cred că e promițătoare. Și am mai început “Zeița din Milano”, o carte cu acțiunea în Italia, în zilele noastre, dar tot cu ceva care sper să stârnească ceva controverse.




9. Omul din tine este același cu scriitorul din tine?

Nu știu cum să răspund la întrebarea asta. Cert e că omul influențează scriitorul, până la un punct. Apoi scriitorul preia controlul și ceea ce se întamplă în interior, are efect și la exterior. Pare interesant, nu? Hai să zicem că e o tehnică de terapie, terapia prin scris. Cred că omul îi oferă scriitorului ce are nevoie, iar scriitorul îl răsplătește cu curaj, puterea de a merge mai departe.




10. Un mesaj pentru nemurire…pardon, pentru cititori!

Păi pentru nemurire… mi-am propus să trăiesc veșnic, mă bucur că până acum sunt în grafic. Mulțumesc celor ce mi-au citit cărțile și mi-au împărtășit părerile lor. Pentru ceilalți…voi ce mai așteptați? :) Citiți-mă, criticați-mă, dar nu uitați să visați!



Mulțumesc mult, Allex! Cartea o veți putea achiziționa în curând de pe Quantum Publishers!

4 comentarii: