Șoriceii hoțomani - Poezii pentru copii


Azi este despre și pentru copii. 

Pentru că am învățat să fac poezioare și povestioare la comandă și pentru că Amira m-a rugat să le arăt poezia asta și altor copii, mă conformez. 

Nu aruncați cu roșii! :D


Șoriceii hoțomani

Într-o zi, un șoricel
Necăjit, ca vai de el,
Căuta cu disperare
Doar o gură de mâncare.

Și cum tot plângea de foame,
S-a-ntâlnit cu Văru' Fane,
Care-i șoricel de soi,
Gras, frumos, mereu vioi.

- Ce faci, vere, necăjit?
Spune-mi mie...ce-ai pățit?
- Păi ce să fac, dragă Fane?
Cum se vede! Mor de foame.

- Vere, stai că se rezolvă!
Știu un loc de mare stofă:
Lapte proaspăt, brânză bună,
Și pisica e bătrână.

Nu se mișcă de pe pat, 
Nici măcar pentr-un cârnat.
Nimeni nu ne va vedea, 
De furăm și noi ceva.

Și-au plecat ei burucoși, 
Cu gândul la caltaboși, 
La brânză și la cârnați,
Și proaspeți, și afumați.

Și-au mâncat pe săturate,
Nu o gură, ci din toate.
Bucuroși că pisicuța
Doarme dusă, sărăcuța.

Etichete: , ,